Europarlamentarul Siegfried Mureșan crede că după plecarea Marii Britanii va exista o mai mare convergență între zona euro și UE, astfel că statele non-euro ar trebui să participe la deciziile legate de această zonă.

"Moneda euro rămâne în continuare o monedă stabilă, de încredere, zona euro s-a dezvoltat în ciuda crizelor, iar aderarea la moneda unică a fost benefică tuturor țărilor care au adoptat-o în cursul ultimilor 10 ani: Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania. Ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE, cred că va exista o mai mare convergență între zona euro și Uniunea Europeană, mai ales având în vedere obligația statelor membre care și-au asumat în tratatele de aderare la UE că se alătură zonei euro când îndeplinesc condițiile necesare. De aceea, toate proiectele viitoare de dezvoltare a zonei euro trebuie să fie deschise și statelor din afara zonei pentru ca acestea să participe la deciziile legate de zona euro și, astfel, să fie mai bine pregătite în momentul în care vor adopta moneda unică", a declarat europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan.

Declarația a fost făcută joi, la Washington, unde Mureșan reprezintă Parlamentul European, ca membru al delegației Comisiei pentru afaceri economice și monetare, la Reuniunea anuală a FMI - Banca Mondială, care se desfășoară până duminică în capitala americană.

În discursul său, europarlamentarul român a atras atenția că, pentru a avea o uniune economică și monetară solidă în viitor, este esențial "să ne uităm care au fost cauzele crizelor precedente ce au lovit Europa în ultimii ani": datorii prea mari, prea puțină competitivitate, un sistem bancar instabil și, parțial, guvernanța zonei euro.

Prevenirea viitoarelor crize: "În ceea ce privește datoria publică, un nivel prea mare al acesteia într-un stat membru înseamnă că respectivul stat nu are capacitatea fiscală să reacționeze dacă se confruntă cu un șoc extern. În prezent, pentru a preveni și corecta astfel de situații avem instrumente precum Pactul de stabilitate și de creștere, Two-Pack și Six-Pack... și noul Pact Fiscal. Trebuie spus că toate regulile prevăzute de aceste instrumente menite să prevină și să corecteze tendințele economice problematice sunt corecte, important este ca ele să fie și respectate pentru că mai multă datorie publică înseamnă mai multe vulnerabilități. Nu putem pretinde că întărim economia unei țări pentru a face fața unei noi crize dacă permitem reguli mai flexibile în privința disciplinei fiscale, adică mai multă datorie", a explicat Mureșan.

Totodată, el a subliniat că este important ca economiile să fie competitive și atractive pentru investitori deoarece aceștia vor alege întotdeauna să investească doar într-o economie puternică, de încredere, cu un mediu de afaceri stabil.

"Pentru ca o economie să fie mai competitivă și productivitatea să fie mai mare sunt necesare reforme structurale la nivel național. Iar aici sunt importante Recomandările anuale ale Comisiei Europene specifice fiecărei țări care arată exact ce trebuie să facă fiecare stat membru pentru a-și întări economia. Din păcate, aceste recomandări au o rată mică de implementare, de aceea trebuie să găsim metode de a stimula statele membre să adopte reformele necesare", a spus Mureșan, adăugând că un bun instrument pentru aceasta este Capacitatea fiscală a zonei euro, un buget suplimentar, la care se lucrează în prezent, și din care ar putea fi finanțate aceste reforme.

Uniunea bancară: Prin acest sistem de supraveghere și rezoluție bancară la nivelul UE "se urmărește ca sectorul bancar din zona euro și din UE în general să fie sigur și să preîntâmpine situațiile în care fondurile contribuabililor sunt utilizate pentru a salva băncile aflate în dificultate. Nu mai vrem ca sistemul bancar din Uniunea Europeană să reprezinte un risc pentru economiile naționale și, mai ales, pentru economiile oamenilor, așa cum s-a întâmplat în trecut", a susținut Siegfried Mureșan.

Un alt obiectiv al uniunii bancare este ca băncile să fie mai sigure.

Totodată, este nevoie un sistem european de garantare a depozitelor, care ar urma să fie cel de al treilea pilon al uniunii bancare, alături de supravegherea și de rezoluția bancară.

"În industria asigurărilor riscurile și pericolele apar întotdeauna, de aceea este necesar un sistem prin care să le controlăm. Acest sistem urmează să se asigure că toți depunătorii, fie că sunt persoane fizice sau societăți, beneficiază de protecția depozitelor lor până la o sumă de 100.000 de euro. Cu toate acestea, sistemele naționale de garantare a depozitelor, care funcționează bine, nu trebuie să fie afectate de armonizarea acestui sistem la nivel european", a afirmat Mureșan.